Istoria EKG
Istoria EKG
În anul 1843 Carlo Matteucci descoperă activitatea electrică a inimii datorită experimentelor făcute pe inimile unor porumbei. În 1882, fiziologul Augustus Desiré Waller face pentru prima dată un EKG cu ajutorul soluției conducătoare de curent, clorură de argint, cainelui sau Jimmy. In 1887 cu ajutorul unui electrometru capilar (inventat 1873 de Lippmann), Augustus Desiré Waller a putut înregistra pentru prima dată fluxurile inimii.
Instrumentele pentru electrocardiogramă urmau să fie semnificativ îmbunătățite de Willem Einthoven, iar din anul 1903 au fost întroduse pentru diagnosticare în clinici. Tehnologia introdusă de el se folosește si în prezent.
Despre testele ECG
O electrocardiogramă (EKG) este un test care poate ajuta la diagnosticarea anumitor afecțiuni cardiace prin măsurarea activității electrice a inimii.
Electrozii și cabluri sunt plasate pe piept, brațe și picioarele dumneavoastră. Cablurile se conectează la aparatul de EKG (electrocardiograf), care înregistrează activitatea electrică a mușchiului inimii și o afișează sub formă de grafic pe un ecran sau pe hârtie specială.
Un EKG poate ajuta la diagnosticarea anumitor afecțiuni cardiace, inclusiv ritmuri cardiace anormale și boala coronariană (atac de cord și angină pectorală).
Orice anomalie în ritmul cardiac, sau leziuni ale mușchiului inimii, pot schimba activitatea electrică a inimii. Un medic va examina graficul și va căuta caracteristici specifice ale diferitelor afecțiuni cardiace.
Tipuri of ECG
• EKG de repaus
EKG de repaus – Dacă medicul este interesat de modul în care inima funcționează în timp ce ești în repaus (te odihnești), îți va cere să te întinzi și să te relaxezi în timp ce bătăile inimii sunt înregistrate cu ajutorul acestei metode.
• Test de efort/test de stres
EKG de efort sau testul de efort cardiac – Medicul poate să fie interesat de modul în care inima reacționează la o activitate fizică sau la un efort fizic, așa că vei fi rugat să mergi sau să alergi pe o bandă de alergare sau să pedalezi pe o bicicletă staționară, în timp ce activitatea electrică a inimii tale este înregistrată.
• EKG Holter
EKG Holter sau monitorizarea Holter – Acesta este un EKG portabil care verifică activitatea electrică a inimii preț de una sau două zile, 24 de ore pe zi. Medicul poate sugera să faci un EKG Holter dacă suspectează că ai un ritm anormal al inimii, că ai palpitații sau că nu ai o cantitate suficientă de sânge care să circule către mușchiul inimii.
Un medic vă poate recomanda un EKG dacă experimentați simptome precum:
Durere în piept
Amețeli, senzație de amețeală sau confuzie
Palpitații ale inimii
Puls rapid
Dificultate în respirație
Slăbiciune, oboseală sau scădere în capacitatea de a face exerciții.
Efectuarea uni EKG
Un EKG este un test simplu care de obicei nu necesită pregătire specială.
Puteți mânca și bea în mod normal înainte de a face un EKG (cu excepția cazului în care medicul vă sfătuiește altfel). Informați întotdeauna medicul cu privire la medicamentele pe care le luați înainte de a efectua un EKG. Spuneți medicului dacă aveți alergii la benzi adezive, deoarece este nevoie de un adeziv pentru a fixa electrozii pe piele. Va trebui să vă dezbrăcați partea superioară a corpului pentru a se putea atașa electrozii de piept, brațe și picioare.
Un EKG funcționează cel mai bine atunci când pielea este curată și uscată, și fără uleiuri sau loțiuni. Uneori, pielea este rasă, dacă este necesar, deoarece părul împiedică electrozii să se lipsească corect de piele.
O electrocardiogramă poate sa arate:
– Dovezi ale maririi de volum a inimii
– Ritmuri neregulate ale inimii (aritmii)
– Semne ale unui flux sanguin insuficient la nivelul inimii (boala coronariana)
– Semne ale unor leziuni noi sau vechi ale inimii (infarct de miocard)
– Probleme ale ritmului cardiac (aritmii)
– Modificari ale activitatii electrice, determinate de un dezechilibru electrolitic
– Semne de inflamatie a sacului ce inconjoara inima (pericardita)
– Dacă arterele inimii sunt blocate sau îngustate (boala coronariană) și provoacă dureri în piept sau un atac de cord
Un EKG poate, de asemenea, ajuta la monitorizarea modului în care tratamentele pentru o afecțiune cardiacă, precum medicamentele sau dispozitivele cardiace implantabile, își fac efectul.
Surse
https://www.doc.ro/angina-pectorala-cardiopatie-cauze-simptome-complicatii/electrocardiograma#Tipuri%20de%20EKG
https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/ecg-test
https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/ekg/about/pac-20384983
https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/electrocardiograma-ecg-sau-ekg
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/ventricular-tachycardia/multimedia/img-20253950